Archive for the Ce ma umbla zi de zi… Category

Hello oameni buni

Posted in Ce ma umbla zi de zi... with tags , , on December 9, 2011 by Rasta Man

N-am mai scris, am descoperit 9gag.com.

Dar a sosit momentul adevărului, dacă reușesc să mă reobișnuiesc cu diacriticele, și să îmi reiau discuțiile cu mine însumi, să redeschid tratativele cu nesimțitele cuvinte, și să-mi țin în frâu tendințele de a deveni irațional, incoerent și indecis, să pot așterne ordine între pixeli. Poate reușesc să-mi domolesc cumva setea de alcool, și să termin ultimele capitole din seria Dune, de care m-am apucat din vară și ultimul capitol nu încape… ca de obicei nu termin niciodată lucruril

Absolut frustrat de faptul că nu pot să-mi suflu nasu cum trebuie datorită faptului că l-am suflat prea mult în hârtie igienică mai puțin pufoasă de mi-a apărut o rană iritantă pe marginea delicată a nării stângi, mă scarpin în cap pentru a-mi găsi o oarecare  alinare, doar ca să redescopăr cât de nespălat este părul, și cât de alunecos …. și plin de sebum, ah … îmi place. Nu m-aș băga la o băiță pe cap la ora asta nici dacă mi-ar face cea mai faină maseuză din lume masaj la scalp… da la scalp …. la scaaaaaaaaaaalp. Și oricum cred că voi merge la un party diseară, un silent party, unde o să port o cască jegoasă pe cap deci … ce rost are …

Cică s-a deschis un club nou pe Memo 6 … să vedem ce va ieși de acolo.

Urmează poze culese cu mobilu… alandala, bântuind străzile Clujului.

This slideshow requires JavaScript.

Updates

Posted in Ce ma umbla zi de zi... with tags , on October 18, 2011 by Rasta Man

Dezarmantă e tăcerea.

Mi-e frică să intru la mine pe blog, că poate explodez, da da… Săptămâni în șir asta. Și chiar am să explodez la un moment dat, dar nu acum. Mai aștept … ceva. Asta fac acum, recunosc. Aștept. Și nu face bine deloc, nimănui, adică îmi propusesem să pun câteva poze noi pe blog, haioase de felul lor, dar uite-mă aici făcând confesiuni. Să mă apuc să vă povestesc cum o zi am dus vedete la gară, ca următoarea zi să duc fier vechi la Remat … nu cred că poveștile de crâșmă mă fac mai interesant, sau dacă mă fac le zic în crâșmă, nu aici. Nici de cât de cretin sunt, că ignor o responsabilitate sau două, mai ales că-mi aduc bani… sau mi-ar aduce dacă m-as apuca, nu cred că e interesant îndeajuns. Sunt atât de logice și fără pic de mister în ele chestiile de mai sus, încât poate singurul mod de a-mi face creierul să juiseze e să le fac pe dos, să mă apuc de dansat în nisipul mișcător în care mă aflu, pentru că dacă nu scap de ce pula mea să-mi prelungesc agonia, zic așa amu, când mi-i călduț la picioare, da da. Poate sufăr de boala inconștienței combinată cu gelozia pentru viitorul câștigător al chopper-ului de la Rock Fm… la care probabil nici bani de benzină nu mi-aș permite. Dap, sunt doar eu cel ce-mi fut viața, cu dorința de a nu transpira, eu care sunt degeaba, de cele mai multe ori. M-am săturat de revoluție.

Liniște, și hai …

să furăm!

Arrrrrrrrrrrr!

Posted in Ce ma umbla zi de zi... with tags , , on September 29, 2011 by Rasta Man

Durerea musculară este un semn că sunt deshidratat. Dealtfel tot ce se întâmplă zilele astea mă împinge la o cură desăvârșită de (re)hidratare cu bere cel mai probabil. Protestez că s-a terminat vara, în stilul meu preferat, nefăcând nimic să ies din starea de lene și moleșeală în care mă băltesc de ceva săptămâni. Nici faptul că îmi lăcrimează ochii de la ceapa călită făcută de pakistanezul (Pakistan = pământul celor puri) din dotare, plictisit de altfel și el, săracul, acu că e doctor și a luat fata de a transformat-o în femeie în fața ofițerului stării civile de la Cluj… (mai are dreptul la încă trei, încă e prea puțin interesantă viața de familie din punctul lui de vedere.)

Mda. Așa. Plm. Trec mai departe, departe de tot, undeva în confortul izolației termice oferite de plapuma grasă, printre așternuturi care poate nu miros a ceapă, să-mi iau cartea în mână, și să adorm fără niciun regret, poate doar acela că nu am destulă voință să mă deplasez în sânul cald și parfumat, al unei crâșme plictisite și pline de fum, care să mă legene ca o curvă obeză pe o corabie de pirați beți turtă.

It’s not over… till the fat lady sings huh? Audiție plăcută.

Ele

Posted in Ce ma umbla zi de zi... with tags , , on September 13, 2011 by Rasta Man

Nu (mai) sunt sigur care e treaba cu viața asta, zău așa. În fundal este jazz, clar jazz, cu trompete, tromboane, contrabas, și fețe albe vopsite cu cremă de ghete. Prim planul e cu un monitor, multe gânduri despre mulți oameni, mai câte o ciorbă, o glajă de vin, o berică, pită cu smântână, fum de țigară și ora unșpe jumate, care e o oră ciudată, o jumate de oră de agonie până intru la duș. Da, și văd parcul central asfaltat, alei cu asfalt, în parc, în Cluj, în anu 2011. Asfalt! Genial, să-mi bag pula!

Trecem însă peste toate, cum trecem pe gazonul cubic din Matei (alte genii, sau aceeași ca din parc?), mai bine părăsesc urbea, și ajung la ele. Ele însă nu sunt mai interesante întotdeauna, nici măcar mai complexe decât un șir de borduri mai înalte decât pragul unei mașini, de care totuși te ferești într-o curbă, să nu te deschidă ca pe o conservă. Ele au un avantaj major și anume sunt multe, niciodată nu se termină. Ca un joc de puzzle, cu o infinitate de piese, mai descoperi ceva ce se potrivește, montezi imaginea, după care constați că nu-ți place ca ansamblu, și treci la următoarea, poate montată e mai faină decât pe bucățele… Ele, pe care le observ, în postura de observator activ, dându-le semnale de intrare, pentru a mă minuna ce poate ieși, dintr-o vorbă, un gest, sau un pahar de vin. Alcoolul cu ele, calea spre fericire, cale infinită… potirul de aur cu două picioare depărtate.

Miaaaaaaau!

 

Amu serios,

Posted in Ce ma umbla zi de zi... with tags , , on September 12, 2011 by Rasta Man

„SERIÓS, -OÁSĂ, serioși, -oase, adj., adv., s. n. I. Adj. 1. Care are un caracter grav, sobru; lipsit de superficialitate; care nu se ține de frivolități, de glume; așezat, ponderat. ◊ Care convinge, care corespunde unui caracter sobru. ♦ Care are o înfățișare gravă, un aer solemn, sever, rigid. ♦ Lipsit de zburdălnicie, de veselie. ♦ (Despre îmbrăcăminte) Sobru. 2. Care obișnuiește să adâncească lucrurile, care procedează în acțiunile sale cu atenție, cu conștiinciozitate; p. ext. care are o înfățișare, o expresie vădind concentrare, preocupare. 3. Care trebuie privit cu seriozitate; pozitiv, real, adevărat. E lucru foarte serios. ♦ (Despre lucrări, activități etc.) Temeinic, adânc, conștiincios. Studii serioase în specialitate.Care poate avea urmări grave; primejdios. Boală serioasă. 4. De seamă, important. II. Adv. 1. Fără intenție de glumă sau de farsă; adevărat, drept. 2. Temeinic; stăruitor, hotărât cu tot dinadinsul. II. S. n. (Înv.) Seriozitate. ◊ Loc. adv. Cu (tot) seriosul = cu toată seriozitatea, cu toată convingerea, fără glumă. ◊ Expr. (Și azi) A lua (pe cineva sau ceva) în serios = a acorda unei persoane sau unui lucru toată atenția, a-l socoti vrednic de luat în considerație. [Pr.: -ri-os] – Din fr. sérieux, lat. seriosus.”

(via www.dexonline.ro)

Cum dracu să fiu serios, când până și definiția mi-a fost greu să o citesc. Ce să mai zic că îmî aduce aminte de asta:

Sâmbătă dimnineața, Zorilor, Cluj.

Posted in Ce ma umbla zi de zi... with tags , , on September 3, 2011 by Rasta Man

9 gag-in de zor, cafea țigări amintiri fugare de la băuta de aseară. Like.

Muzică ambientală, hanorac în spinare ușa de la balcon deschisă, mai crăncăne câte o cioară, mai iau o gură de cafea.

Bat clopotele, dau ignore, stau în fotoliu mai iau o gură de cafea.

Nu aprind bine țigara aud lăutari.

Nuntă?

Ies pe balcon (tradiție) e departe.

Aproape, copacul de lângă tomberoanele de plastic colectoare de plastic.

Domnișoară (bine) top roz, blugi albaștrii se uită în copac.

Domnișor (bine) cămașă blugi albastru deschis, blugi albastru închis, se uită în copac.

Din copac se uita la ei un pui de pisică.

Râdea.

Cluj. Concurs. Știri.

Posted in Ce ma umbla zi de zi... with tags , , on August 25, 2011 by Rasta Man

S-a mai dus pe pulă o vară. Parcul Central e în bucățele, ce porcărie, și știu că se lucrează, am surprins vreo două poze să „ilustrez” mai clar ce se petrece,

Mda, dacă tot scriu despre Cluj, trebuie să-mi exprim satisfacția în ceea ce privește terasa Cat House (nu pun link, poze n-am, căutați-o), unde e o atmosferă faină și e carafa de vin de 1l, 16 Ron. Jos pălăria dom’le, frumoasă ambianță, mai un lăutar, câte o fată drăguță, și puțini cocalari pe metru pătrat.

Una rece, de Zilele Maghiare, e păcat maaare că la frumusețe de concerte, în centrul Clujului n-au pus o tonetă cu bere, a trebuit să mă deplasez la un magazin să mă alimentez. Pe bune concert fără bere? Laaame!

Au reparat monumentul „Revoluției Anticomuniste” după ce acesta a fost hack-uit de hateri (realiști mai degrabă), oameni cu imaginație, au editat un pic textul, dar aici am și poză:

Ca încheiere, vă provoc la un concurs! (Primul concurs evăr)

Acele minunate stickere cu „Basarabia e România” puse de-am pula și fără nici o noimă peste tot, sunt o sursă de șto fără limite. Trimiteți pe mail cele mai frumos alterate stickere și vă dau o carafă de vin, pentru început, apoi mai vedem cum ridicăm miza. Fiți creativi, posibilitățile sunt funny rău. Să vă dau un exemplu: Abia e Romania *foto din Zorilor.

Bere

Posted in Ce ma umbla zi de zi... with tags , on July 17, 2011 by Rasta Man

…parte din ei se cunoșteau, nu pot să fiu mai clar, îmi este incomod să dau mai multe detalii, la urma urmei nu mă interesează. Mai comand o bere și intru înapoi în mine. E o seară banală, aceleași conversații, senzația pregnantă de acasă. Stau totuși cu ochii deschiși, îmi place să mă uit la oameni, să-i recunosc din nou și din nou, să mai văd câte o fustiță nouă, o mișcare stângace, o imperfecțiune, o modalitate de abordare inedită, o poantă, o ironie subtilă, și constant mă întreb dacă merită să mă ridic sau să mă scot din inerție să duc intenția la bun sfârșit, însă de cele mai multe ori mai iau o gură de bere. Și mă întorc în mine, mai scot un cuvânt din context, îl amestec cu o amintire și o inserez în mediul înconjurător doar să-i urmăresc traiectoria în conversație până se stinge, poate se mai ridică o sprânceană pe undeva, sau mai iese cineva în evidență continuîndu-mi ideea, stimulînd sau împrospătînd atmosfera monotonă din jur. Rar se întâmplă așa ceva, și cel mai des mai iau o gură de bere.

Îmi place mai mult ca orice să iau bucățele dintr-o persoană necunoscută, să le combin într-o frază și două-trei gesturi ca să pară un pachet bine făcut, și să confrunt persoana respectivă cu surpriza, evident scoasă din context, să-i tulbur calmul cu acele bucățele familiare învelite în creația mea, și să trag concluzii, despre ce am greșit, involuntar persoana luată în vizor intrînd în capcana menită să dreneze informație. Durează cinci minute, și în cele mai multe cazuri după două minute îmi pierd interesul, restul de trei minute folosindu-le să-mi confirm bănuielile, și să decid dacă am la ce folosi persoana sau nu. Dar de cele mai multe ori e inutilă persoana și mă întorc la bere.

Mai comand o bere, aprind o țigară. Umplu paharul meticulos, ciocnesc, cu cei de la masă și cu masa, și a mai trecut o seară. E cald.

 

Unicorn cu anason.

Posted in Ce ma umbla zi de zi... with tags , , on July 14, 2011 by Rasta Man

Post dubaș.

Am avut destule bomboane, și am prins unicornul. L-am omorât cu afecțiune în conformitate cu standardele UE, și acum tot ce ne a rămas să facem e să-l preparăm, cu dragoste. Aceasta este o rețetă de unicorn cu anason, preparat la cuptorul cu pusee acute de afecțiune.

Avem nevoie de:

-una bucată pui de unicorn, un balon imens fucsia, o butelie cu heliu, gumă de mestecat, un disruptor temporal, o acadea de la un copil, un piaptăn din os de păpădie, cheie de 17, audiență de la palatul copiilor, și anason. (Rețineți! Nimic nu se pierde din unicorn, e reciclabil, dar înainte de a putea fi aruncat se golește de freoni!)

Puiul de unicorn, rămas lat, tinde să fie adorabil. Și are picioarele din spate expuse.

(poză proastă făcută cu telefonul)

Se conectează balonul fucsia cu butelia de heliu, (bag pula, iar se spala paki de juma de oră la baie, trebuie că e foarte murdar), se umflă bine de tot, și se ancorează de picioarele din spate ale unicornului cu ajutorul gumei mestecate în prealabil de copiii palatului sau palatul copiilor, și când unicornul se ridică la 134 cm de la sol, se pornește disruptorul temporal, pentru o mai bună fixare a poziției. (Înălțimea contează!)

Se ia acadeaua de la copil, se lipește de blănița unicornului, se întinde, și asemeni epilării cu zahăr se …. vedeți clipul de mai jos:

Luăm piaptănul, și îl punem la loc de unde l-am luat. Apoi deșurubăm copituțele cu cheia de 17, scăpăm de freonii meniți să mențină „cool” unicornul, le punem deoparte, inserăm anasonul pe găurile rămase de la copite cu un aparat de deep throat foie gras turbo, cum se vede în clipul de mai jos:

(Atenție să nu se spargă)

Gata!

(Pentru ca experiența culinară să fie completă se recomandă tăiatul sub limbă, unicornul se poate tăia peștișori, se consumă presărat cu praf de fluturași și buburuze aka Stardust, și se poate adăuga acid citric, calciu-fosfor, citrat monosodic sau alți corectori de aciditate. De asemenea se va tine seama de proprietățile medicale ale anasonului.)

Poftă!

 

 

Punct negru

Posted in Ce ma umbla zi de zi... with tags , , on June 27, 2011 by Rasta Man

Pământ.

Loc ideal de testat forme de viață pe bază de carbon. Miliarde de astfel de exemplare care și-au pus numele de ”homo sapiens” și duc o așa numită „viață”, care se termină după părerea lor în așa numita „moarte”.

E de înțeles ce fac pe minuscula lor planetă. Încă luptă pentru satisfacerea nevoilor personale, „viața” lor fiind discontinuă, aspirând la conceptul de „perfecțiune”, pe care deseori o asociază cu impulsurile nervoase care produc endorfină.

Evoluție anevoioasă. 83% probabilitatea să se termine brusc.

„Homo sapiens” deținea abilitatea de a iubi, înainte să sufere mutațiile, de care nici cei mai „lucizi” nu sunt conștienți, încă.